Florența, mon amour

 

Dante Aligheri, și, pe urma lui, Huxley, au vorbit de chiparoșii Toscanei...primul i-a plasat în cercurile Infernului, al doilea a decretat că sunt copacii morții și Moira a pus să fie tăiați din fundul grădinii, pentru că o împiedicau să trăiască.
Florența e, poate, cel mai frumos oraș din lume...un popas la Enoteca Pinchiorri, cu cava lor impresionantă de vinuri și paste fabuloase, Piața Signoriei, cu boutique-ul cu șaluri de cașmir...dealurile...vila în care am stat, cu  poutres și pat cu baldachin...bistecca fiorentina într-o piață mică, fără turiști...
De la Florența îmi cumpăr hârtia de scrisori
De la Viena, cerneala verde...
Sejour frumos, Liana...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nu mai fiți deștepte, proastelor!

Neveste, consoarte, soții...

Ce ciudată-i natura umană