Agorafobie

 

Îmi fac cu greu cărare prin mulțime...strada pietonală a orașului geme sub apăsarea șuvoiului de oameni, angrenați într-un balet cu mișcări browniene de du-te vino...copii, baloane, semințe, covrigi, înghețată, granita, vânzători ambulanți de orice, fete pe tocuri, jeanși căscați în dreptul genunchilor, terase arhipline, mojito...bere, multă bere, pizza, La Bibliotheque, ARO, țigănuși cu piele albă, femei supraponderale în pantaloni scurți, deschiși la culoare, prin care se vede linia chiloților ce taie adânc în carnea feselor, bărbați cu burți răsfrânte peste cureaua pantalonilor de doc...câini în lesă și ortaci de-ai lor mai puțin norocoși, dar liberi...mașini...cam tot a treia, a patra mașină,  un BMW negru, lucios...adeseori, de pe geamurile deschise se revarsă melopeea plângăcioasă a manelelor sau povestea cu ace a Carlei's Dream...

Sărbătoare mare...Sfânta Maria...weekend lung...

Clopotele bisericilor curăță aerul...