Așchia nu sare departe de trunchi

Citesc zilele astea pe fb dispute încinse despre carosabil ocupat, manifestații, strangularea democrației, întoarcerea în timp.

Taberele sunt tot mai radicalizate, hăul neînțelegerii se sapă, tot mai adânc...

Ceea ce am constatat este că “orbii” sunt de mai multe feluri.

Categoria despre care vreau să vă vorbesc acum este cea a “foștilor”, de fapt, a urmașilor lor. O grămadă de odrasle ale fostei nomenclaturi comuniste, copii de securiști, sau doar copiii celor ce au beneficiat, într-un fel sau altul, de epoca Ceaușescu, aflați acum într-o plajă de vârstă cuprinsă între 40 și 60 de ani, se situează categoric de partea celor ce-și doresc trafic fluid, treceri de pietoni neblocate și, în general, nu înțeleg și nu aprobă manifestațiile de stradă.

Pe unii îi cunosc personal, sunt beizadele de miniștri sau de înalți funcționari din perioada ceaușistă, mulți dintre ei deveniți oameni de afaceri prosperi, cărora li s-a inoculat, odată cu laptele supt de la mamă, microbul ideologiei socialismului științific, sunt oameni care au trăit, în familiile lor, în primii ani de viață, realitatea paralelă a burgheziei roșii.

Sunt oameni care călătoreau la Paris pe vremea lui Ceaușescu, când nici vrabia nu îndrăznea să zboare până în Ungaria, locuiau în palate splendide de pe fosta stradă Ana Ipătescu, bulevardul Dacia, cartierul Primăverii sau Cotroceni, furate după ‘47 de la proprietarii lor de drept. Sunt cei ce n-au suferit niciodată umilințe și n-au îndurat lipsuri înainte de ‘89, arpentau Bucureștiul, valea Prahovei și litoralul Mării Negre la volanul unor Dacii “cu număr mic”, se îmbătau și făceau scandal în localuri, luau cu japca fete din cabaretele puține, dar faimoase, ale vremii, Aro, Melody, Athenee Palace, sub ochii îngrijorați și protectori ai “organelor de ordine”, trimise de papa și maman să-i supravegheze și să-i aducă, în siguranță, la sfârșitul chiolhanelor, beți mangă, acasă.

Acum își petrec vacanțele la Monte Carlo sau Marbella, cu banii inginerește furați după 1989, când un biet popor buimac, înfometat și îndobitocit încerca să învețe să respire liber...sunt urmașii celor ce au devalizat Bancorex, au cumpărat pe sume de mizerie, hoteluri, terenuri, fabrici, și ce s-a mai putut fura. 

Sunt cei ce-l numeau pe Regele Mihai “Mișu bâl-bâl”, și știau de la părinți că acesta fugise din țară cu 47 de vagoane încărcate cu odoare de preț, aur și tablouri.

Acești oameni există! Au conturi de fb! Mulți au averi de milioane de euro!

S-au adaptat perfect timpurilor noi, au răsucit și contorsionat democrația după chipul și nevoile lor!

Dar vor rămâne, până în ultima clipă a vieții, nostalgicii epocii Ceaușescu, în care ei erau ALEȘII!

Acești oameni vor dori întotdeauna treceri de pietoni libere, trafic fluid, legi cu botniță, vor face bășcălie de “idioții ăia care îngheață în Piață și nici nu știu de ce au venit”, vor fi structural homofobi și intoleranți, vor continua să aibă nostalgia sarmalelor și a cefei de porc în restaurantele cele mai rafinate ale Europei, vor face șpriț dintr-un Sancerre din 2013.

Pentru că, pur și simplu, nu înțeleg!

Și sunt, încă, mulți!