Monica Nistorescu

  Cred că m-am îndrăgostit... N-am plănuit, n-am gândit... S-a întâmplat într-o zi de mai Și n-are nici un rost să-mi dai O mie de motive să n-o fac... Vrei să tac? Cred că m-am îndrăgostit înc-o dată Mi-am pus viața toată Iarăși în mâna altcuiva... Mă poți condamna? Cred că sunt îndrăgostită... Cu vorba pripită..grabită... Cred că am vrut să se-ntâmple...ei , da Să mi se taie rasuflarea Să strâng în mână telefonul Să mi se pară că nu merge tonul.... Să mă agăț de o stea... Tu n-ai făcut niciodată așa? Cred că m-am îndrăgostit și îți spun Cine nu-i îndrăgostit e nebun Trăim ca să simțim măcar o dată Minunea curată Furată De a spune te iubesc.... Îți pare nefiresc ? Snagov 2013

  În această dimineață am avut o epifanie Adică o revelație... Poți să vezi o constelație,  Chiar ziua în amiaza mare Ce ușurare... V-ar părea o gogomănie,  Așa mi-ar părea și mie... Dacă n-aș fi fost de față... Doar timpul ne-nvață... Erau trei stele mici si stralucitoare Ca niște picuri de sudoare Și încă două, albăstrui, într-o parte, Departe... M-am uitat pe catalog Pe internet și pe blog, Am cercetat hărți ceresti elaborate... Asta e una noua... Ai dreptate... Mă gândesc acum să-i dau nume... Dar cum toate numele deja erau date In ilustre tratate Nu-mi rămâne nimic de făcut Decât s-o numesc Sărut...

  V-aţi întrebat vreodată de ce poveştile se termină invariabil, lapidar şi expeditiv cu "...şi au făcut o nuntă mare, la care au poftit pe toţi curtenii, şi au trăit fericiți până la adânci bătrâneţi, iar dacă n-au murit, mai trăiesc şi astăzi..."?  De ce, după ce prinţul a străbătut nouă mări şi nouă ţări, s-a luptat cu balaurul, a înfruntat viscolul, gerul şi răutatea oamenilor pentru a obţine mâna alesei inimii lui şi, în cazuri fericite, jumătate din împărăţie, nu mai ştim nimic despre viaţa de zi cu zi a cuplului nou format? De ce, după ce prinţesa a rupt nouă perechi de conduri dansând până în zori, i-a furnizat poţiuni fermecate care să-l ferească de pericole şi a sărutat drept în bot broscoiul râios, rupând vraja neagră, povestitorul anonim nu ne mai  spune nimic despre bucuriile şi dezamăgirile ei de prinţesă măritată?   Păi, probabil pentru ca să nu ia pâinea de la gura unor scriitori precum Huxley sau D.H. Lawrence, a consilierilor matrimoniali şi a psihologilor.

  Dac-am locui la doi pași de soare Aș găsi cu greu loc de parcare... Mai ales că masina mea demodată,  De tehnologie expirată Nu rezistă prea tare La dogoare Dac-am locui la doi pași de soare Ar fi un loc de întristare N-am mânca niciodată ciocolată S-ar topi în mâna ta toată N-am vedea niciodată stelele N-ar veni ielele Dac-am locui la doi pasi de soare N-am găsi nici o oază de răcoare Ochelarii negri ar costa averi Pentru că n-am putea ieși făr' de ei Și n-am putea nici schia Nici înota... Dac-am locui la doi pasi de soare Am plăti milioane pentru o boare Roua s-ar vinde distilată,  Îmbuteliată, Ar fi o delicatesă minunată Pentru o petrecere privată... N-ar exista nici flamingo roz Nici brotăcei,  Nici vaci cu viței, 

https://youtu.be/_91hNV6vuBY A început devreme...eu sunt matinală...:) M-am trezit pe la 6 am Afară ciripeau niște păsărele, n-am identificat soiul, doar m-am bucurat de bucuria lor... Așternuturile mele gris souris, răcoroase și mătăsoase, au fost primele care mi-au dăruit plăcere...mi-am trecut, într-o doară, mâna peste ele, și mi-am zis...la vie est belle...:) A urmat cel mai minunat moment al dimineții...am coborât în bucătărie și am activat-o pe prietena mea, domnișoara SAECO, care mi-a livrat, disciplinată, o cafea parfumată cu cardamon, în ceașca mea favorită, de porțelan alb, translucid, dăruită de Camelia... Pe urmă am urmărit știri, preț de 5 minute, am ascultat muzică, Cigarettes after Sex... Am ronțăit un rest de pâine, uscat... Am vorbit la telefon cu mama...era bine...aștepta să-i vină omul să tundă gazonul... În fața mea...coafor, cu Maria, care are grijă de părul meu de parcă ar fi bijuteriile coroanei...pe urmă, Jean-Pierre și un prânz cu funghi porcini și calamar la g

  Ascultă-mă cu atenție... N-o să spun de două ori Ca mâine  o să mori Și nu vei mai putea mânca niciodată Ciocolată... Oare te-ai gândit vreodată S-o faci cu adevărat lată Pentru că va veni niciodată? Întrebare ciudată... Mă întreb de-ai găsit uneori Forme de vis printre nori Te-ai jucat câteodată Cu mutantele smocuri de vată Aerată? Cât de des, dimineața,  Cerul albastru ți-a înghițit fața Și te-ai aruncat in el cu nesaț? Sau ți-e viața doar zaț Al cafelei de dimineata? Te răsfață! Când ai zdrobit un bob de strugure în dinți Te-ai gândit la părinți La daruri, la haruri, la minuni și calvaruri? Sau doar ai gândit că are gust bun Și ai trecut la prun... Daca din toate astea Îmi răspunzi doar la una Primesti cununa De cuminți...

  Sunt suma bărbaților mei Derbedei Corifei Pigmei... Ratați Îngălați Încălțați Inspirați Nedotați Minunați Parfumați Ocupați Blazați Înflăcărați Colorați Încărcați Singuri Nesiguri Măiaștri Sihaștri Blonzi Bonzi Monocorzi Lorzi Impetuoși Frumoși Fricoși Pletoși Firoscoși Sunt suma bărbaților mei... Oare asta mă face ca ei ?