Străini
Tu mut, eu și mai mută
Ne bucuram că mergem înainte...
Nu ne vorbeam, doar ne vorbisem tot
Eu îngânam un cântecel netot
Mă-ntrebam de-l mai ții minte...
Fagii mari se desfac ca-ntr-o glastră
A noastră
Eu mă-ntorc la cuvinte...
N-am minte!
Eu întreb de ți-e bine
Devine
Aerul de otravă
Fierbinte!
Când te-ntreb de cochete,
De fete
Tu întorci înspre mine
Priviri nu senine
Ne întoarcem acasă
La masă
Printre fețele fine
Mi-e bine
Tu privesti înspre zare
Dispare
Toata bruma de bine
Străine...
Snagov 2013
Comentarii
Trimiteți un comentariu