Monica Nistorescu

Era sfârșit de vară în tabăra de creație literară la Moroieni, aveam 17 ani, acolo l-am cunoscut pe Bogdan Teodorescu, un băiat nespus de inteligent, cu minte și replică ascuțite ca briciul, mi-a zis, Monica, azi e ziua mea de naștere, hai să facem ceva, știam că bucătăresele pregătiseră sarmale pentru 23 August, stăteau pitite în cratițele mari de inox în bucătăria cabanei, era noapte, i-am spus, eu pot vedea pe întuneric ca pisicile, am pornit în șir indian, vreo 4 temerari, am furat sarmale și le-am mâncat pe malul apei direct din oală, cu vin alb sec adus de el de pe te miri unde. L-am întâlnit mult timp mai târziu la English Bar, la Hiltonul bucureștean care acum nu mai este, am început să ne vizităm la Snagov, ei aveau o casă la marginea pădurii, plină de cărți încă nescoase din cutii, eu refugiul meu pe malul lacului, am schimbat povești politice, culturale și culinare și nu ne-am plictisit niciodată unii de alții, m-a vizitat la Bradu la mama, împreună cu Delia, soția lui, și n...

Am terminat adineauri de văzut Adolescence, tradus prost, ca mai de obicei, Adolescență furată. Toată noaptea am visat că eram pe un aeroport în America, nu știu exact care, și era acolo și JD Vance, ne vor îmbolnăvi nebunii ăștia puși la butoane, vor îmbolnăvi și pârjoli planeta, Trump, Musk, Vance și Compania. M-am trezit pe la 6, mi-am făcut o cafea, din păcate n-am decât pastilele negre, mie-mi plac cele portocalii, Lungo, voi cumpăra azi. Cât despre film, cred că toată lumea ar trebui să-l vadă, părinți și nepărinți, oameni cu 3 clase și profesori universitari, e un film de o tulburătoare și învăluitoare umanitate, despre complicata realitate a vremilor de-acum dar și despre eterna poveste a relației părinte-copil, despre felul în care încercăm să facem lucrurile bine și uneori ies prost, despre ceea ce purtăm, genetic și educațional, de la generațiile din urmă și felul în care încercăm, fără izbândă, să ne desprindem. Peste toate, e un film bun, în adevăratul sens al cuvântului, ...

M-am tot ținut să nu scriu ceea ce voi scrie acum, am tot căutat explicații, justificări, circumstanțe atenuante, motive, dar gata, nu mai merge, trebuie s-o spun! Scindarea acestui popor în această perioadă, și în altele similare, este între PROȘTI și NEPROȘTI, între oameni pe care-i duce capul și oameni pe care nu-i duce capul! Nu e vorba de educație, grad de informare sau dezinformare (deși joacă un rol important), școli absolvite, țărani sau orășeni, oameni simpli versus oameni sofisticați și învățați, nu, deloc! E vorba pur și simplu de capacitatea creierului de a procesa date și informații și de a trage concluzii. Acesta este motivul pentru care celor ce manipulează le e atât de ușor să o facă, pentru că au o profundă cunoaștere a materialului uman cu care lucrează! Omul, că e simplu și needucat sau are 4 școli înalte, stă și răsucește lucrurile pe toate părțile, întreabă, încearcă să se informeze din sursele care-i sunt la îndemână și trage propriile concluzii, ÎN FUNCȚIE DE CÂT...

Am reținut o frază din discursul lui Crin Antonescu de la validarea candidaturii, zicea că situația actuală din țară îl face să se simtă tânăr din nou, parcă s-ar fi întors în timp în anul 1990, când 85,07% din cei prezenți la urne l-au votat pe Ion Iliescu.  Sunt curioasă câți dintre susținătorii de atunci l-ar mai vota acum. Au trecut 35 ani și ne regăsim în aceeași situație, doar că mai rea și mai fără speranță, pentru că atunci vota un popor îndobitocit, ținut în frigul și întunericul unei dictaturi comuniste, flămând și spălat pe creier. Acum, cei ce se nășteau în 1989 au 35 ani, au acces la internet, informație fără limite, au călătorit prin lumea largă, au sute de canale TV în cutia extraplată a televizoarelor deștepte, telefoane smart, Facebook, TikTok și alte asemenea, dar nu le folosește la nimic că au toate astea, pentru că nu au organul cu care să le proceseze! Guvernări succesive inepte au ignorat educația și școala, au pus-o mereu la colț pe coji de nucă, iar acum cul...

Un pic exagerat, dacă nu chiar deșănțat, tot acest circ planetar despre învestirea unui președinte, fie el și de State Unite ale Americii! Jenantă bulucirea miliardarilor la ciolan, biletele de favoare de 1 milion, 500 000, 250 000 respectiv 50 000 dolari pentru văzut mai de-aproape sau mai din spate, într-o Americă bigotă de la care te-ai aștepta la mai multă, chiar dacă ipocrită, modestie! După ce au inventat romanii “pâinea și circul”, le-au mai inventat o dată americanii, copiați care cum poate de o întreagă planetă, inundată de râuri de Coca-Cola, milk-shake cu aromă de căpșuni, dealuri de burgări și de chicken nuggets! Bătrâna Europă stă pe o terasă însorită, cu picioarele învelite într-un pled de cașmir, cu un pahar de vin și o bucată de brânză pe un platou de ceramică. Probabil așa voi sta și eu, asistând la extincția unei lumi pe care am iubit-o și am scormonit-o, o lume de cărți, de idei, de mâncăruri și vinuri bune, de castele și povești, de întâlniri cu oameni remarcabili, ...