Despre Piața Victoriei și #rezist



E straniu cum își dau cu părerea și presupusu’, despre manifestațiile din Piață și despre mișcarea #rezist, tocmai cei ce n-au călcat niciodată acolo!

Talent românesc binecunoscut, să comentezi doct și cu aer de mafaldă despre lucruri pe care nu le cunoști! 

S-a întâmplat același lucru cu Piața Universității, acum 28 de ani! 
Am fost în Piața Universității din prima până-n ultima zi a legendarei sale existențe! Veneam acasă și aflam de la televizor sau din ziare că în piață sunt drogați și oameni ai străzii care-și fac nevoile prin boscheți!

Se pare că n-am evoluat deloc în acești 28 de ani, care reprezintă, pentru cei mai mulți dintre noi, cea mai importantă bucată din unica viață ce ne-a fost dată!

Pentru cei ce comentează de pe canapea fenomenul Piața Victoriei și mișcarea #rezist, o rugăminte: veniți pentru câteva minute acolo, umblați printre oameni, uitați-vă la ei și ascultați ce vorbesc...de abia apoi, cu o părere proprie formată, puteți vorbi! 
Ochii și propria judecată sunt cei mai fideli aliați!

Dacă sunteți oameni serioși, ceea ce eu cred că sunteți!

Și mai am o rugăminte, oameni buni!
Nu vă lăsați manipulați de o mână de borfași politici, indiferent de ce culoare! Omul a fost lăsat pe acest pământ cu creier pentru ca să-l folosească! Nu vă lăsați influențați de unul și altul! Judecați cu propriul cap, e bunul vostru cel mai valoros!
Nu aruncați peste bord drepturile voastre cetățenești, atât de greu câștigate!

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Ce ciudată-i natura umană

Mulți dintre noi am trăit dictatura ceaușistă și jugul socialismului multilateral dezvoltat cu îndreptarea lui spre comunism și n-am spus nici mâc! Ne-am supus tuturor aberațiilor, opreliștilor, interdicțiilor, umilințelor, penuriei, foamei, frigului, lipsei libertății de mișcare, delațiunilor prietenilor și colegilor de serviciu, terorii securiste, aberațiilor unui cuplu de analfabeți ce diriguiau o țară întreagă! Și n-am suflat o vorbă, n-am schițat un gest, n-am protestat nici o fărâmă de secundă, cu rarissime excepții pe care le cunoaștem. Acum ni se pare că purtarea unei măști și anumite măsuri luate pentru a ne proteja sănătatea și viața duc la dictatură!!! Ce repede ne-am prins de mecanismul democrației, și ce prost, ca un os fracturat ce s-a sudat strâmb și trebuie frânt din nou ca să fie pus la loc corect. Ce atoateștiutori am devenit, ce specialiști în drepturile universale ale omului, în libertatea individului, ce plini de știință în malversațiunile guvernanților, noi, cei c...
Citiți mai multe

Nu mai fiți deștepte, proastelor!

Imagine
  Femeia deșteaptă e o pacoste pe capul bărbatului!...în primul rând, citește, ocupație vetustă și mâncătoare de timp...e curioasă, agilă, vivace, carevasăzică obositoare...pe urmă, are păreri, pe care le susține și argumentează cu indecentă limpezime...cel mai adesea, nu gătește, deși, uneori, o face, iar când o face, o face bine...de multe ori bea, fumează și înjură ca un birjar (meserie exclusiv masculină)...nu prea vrea copii, din varii motive, ba, chiar, îndrăznește uneori, să spună că nu-i plac copiii...detestă nunțile, botezurile și înmormântările...e, adeseori, agnostică, nu face cruci largi pe piept, nu se înduioșează ușor...e independentă, are nevoie de spațiul ei, nu prea atârnă de nimeni și de nimic...e, îndeobște, atentă, exigentă și egoistă în pat și în viață...vorbește clar, te privește în ochi, nu se smiorcăie, e ironică, cinică, luptătoare și indiferentă deopotrivă... Femeile cu adevărat deștepte s-au prins că cel mai bine e să fie mai puțin deștepte, că, altfel, r...
Citiți mai multe

Neveste, consoarte, soții...

Imagine
  Tipologia nevestelor este extrem de variată. Poate că asta face ca misterul feminin să rămână mereu nepătruns şi ne determină să considerăm în continuare instituţia mariajului drept cea mai funcţională şi mai dezirabilă modalitate de a exista în cuplu, în ciuda evidenţelor. Nu-i voi înţelege niciodată, să mă pici cu ceară, pe cei ce se plictisesc. Spectacolul zilnic al străzii, al oamenilor, sarabanda politică ce te ţine cu respiraţia la gură mai ceva ca o telenovelă, capriciile vremii, o groapă proaspătă în caldarâmul străzii, televizorul şi ziarele, scandalurile ce se ţin lanţ, recepţiile şi cocktail-urile prilejuite de aproape orice, înecate în şampania călduţă şi dulceagă a cărei marcă e ascunsă abil de şervetul barmanului – într-un cuvânt, meandrele concretului, cum a spus un clasic în viaţă, nu te lasă să te plictiseşti. În cei douăzecișișase de ani de când am schimbat liniştea oraşului meu natal din inima Transilvaniei pe tumultul Oraşului Luminilor în varianta...
Citiți mai multe